Prima bancnotă emisă în România după Revoluţie avea valoarea de 500 de lei si chipul lui Constantin Brâncuşi. Se intampla in aprilie 1991. In acelasi an s-au tiparit si bancnotele de 1.000 de lei si de 5.000 de lei. In 1992 a aparut si bancnota de 200 de lei, iar apoi a urmat inflatia dementa. În 1993 deja aveam bancnota de 5.000 de lei. In 1994 a aparut cea de 10.000 de lei.
Colectionezi bancnote vechi? Vezi ce-ti place de AICI (link).
Fly-erele publicitare avand pe verso o bancnota de valoare, redata in detaliu, au fost la moda mai ales la inceputul secolului trecut, pentru ca toti oamenii intindeau mana sa primeasca unul, crezand ca este o bancnota adevarata. Genul acesta de bancnote se numeste fantasy note si sunt destul de cautate, mai ales ca multe tari au interzis, dupa anii 90, reproducerea bancnotelor în scop publicitar, de informare sau în alte scopuri comerciale. Motivul? Un lant urias si international de escrocherii generate de oameni ce profitau de reproducerea fidela a bancnotelor pentru a introduce, in teancuri de bani, si astfel de suveniruri.
Cum ce este interzis devine in general colectionabil, au aparut si colectionari de fantasy notes, care le-au dat, mai ales celor rare, o valoare deloc de neglijat.
Poti vedea trei astfel de obiecte, la vanzare, AICI (LINK).
Stiti miturile.
In realitate, masina de cusut veche, de orice marca ar fi, mai multe valori materiale. Cine o ia sa coasa cu ea o sa-ti ofere sub 500 de lei, cat costa acum o masina de cusut performanta. Cine o ia pentru decorarea locuintei o sa-ti ofere sub 300 de lei. Cine o ia pentru piese cu care sa repare alta masina de cusut o sa-ti ofere maxim 100 de lei.
Poti sa-i cresti valoarea peste 500 de lei daca o reciclezi. Daca folosesti picioarele mesei pentru o alta piesa de mobilier, iar din masina propriu-zisa faci o veioza, o lampa, o masina retro. In cazul asta, poti ajunge si o mie de lei.
Poti obtine cele mai mari preturi pe o masina de cusut in urmatoarele trei situatii:
Te-ai prins care-i faza cu masina de cusut veche? Bine.
Pentru alte lucruri din categoria NOS apasa AICI.
Fildesul prostului este un material care – logic – imita fildesul. De obicei, este o rasina cu rol de liant, amestecata cu praf fin de marmura, care se toarna apoi in forme. Din Fildesul Prostului se fac, de obicei, statuete si masute in stil clasic colonial, pentru a crea iluzia de artefact autentic din fildes.
Valoarea lui artistica: zero. Valoarea istorica: zero. Cu chiu cu vai, ai putea plati o suta-doua de lei pe o masuta facuta din oroarea asta, pentru ca altfel tot ai plati pe o porcarie de la Ikea.
Cum recunosti fildesul prostului? Dupa finisaje. Fiind o piesa turnata si nu sculptata, are finisajele perfecte, lipsite de multe din imperfectiunile create de dalta. Are, de multe ori, goluri de umplere specifice pieselor turnate. Culoarea, transparenta si textura sunt alte indicii destul de clare.
Ca urmare, nu cumpara nimic care pare sa fie fildes sau os de pe internet, pentru ca iti va fi greu sa te edifici, doar vazand poze, daca ceea ce vezi nu e cumva fildesul prostului.
Nu uita si ca, atunci cand cumperi o piesa din fildes care nu are acte de provenienta, savarsesti o ilegalitate. Fildesul este considerat material interzis, de contrabanda, si te poti alege cu o amenda sanatoasa daca-l detii sau comercializezi.
Cel mai bun indiciu poate fi pretul. Daca piesa are juma’ de metru si se vinde cu 300 de lei, sigur e facuta din fildesul prostului, pentru ca fildesul se vinde la gram, ca aurul. Iar pretul e de la 0,2 la 1 euro pe gram.
Pentru obiecte de arta „cinstite” apasa AICI.
Cand vine vorba de poker, „blind” nu este doar o versiune a jocului in care faptul că fiecare persoană vede cărțile tuturor jucătorilor, cu excepția propriilor carti. Exista si carti de joc speciale pentru persoanele nevazatoare. Fiecare din cartile de joc are, pe langa simbolurile cunoscute, si cateva puncte Braille, embosate in suprafata, astfel ca o persoana nevazatoare poate juca poker sau orice alt joc de carti la fel ca o persoana care isi vede cartile. Chiar si in varianta „blind” se poate juca cu o persoana nevazatoare, daca i se permite sa atinga cartile celorlalti jucatori de la masa.
Stii un nevazator? Fa-i cadou un set de carti de joc dedicate lui. Le gasesti aici.
… este „Salvatore Mundi”, atribuit lui Leonardo da Vinci care a fost vândut cu 450 de milioane de dolari în 2017. „Number 17A” de Pollock s-a vândut în 2015, pentru 200 de milioane de dolari. „Masterpiece” de Roy Lichtenstein s-a vandut in 2017 pentru 165 de milioane de dolari. În 2018 s-a vândut tabloul „Nu couché” de Modigliani cu 157 milioane de dolari. „Le Rêve” de Pablo Picasso s-a dat în 2013 pentru 155 de milioane de dolari. „Adele Bloch” de Gustav Klimt s-a vandut in 2016 pentru 150 de milioane de dolari. „No.5 1984” de Jackson Pollock s-a vandut cu 140 de milioane de dolari. ”Three Studies” de Francis Bacon s-a vandut in 2013 pentru 142 milioane de dolari.
Vrei un tablou vechi? Cumpara-l de pe kolectionarul.ro
Nicolae Tonitza nu e doar un pictor roman, ci si o alerta de „multi bani”. Ultima oara cand s-a pus in vanzare un tablou de Tonitza, pretul platit a fost de 175.000 de euro. De aceea, or de cate ori apare un tablou de Tonitza, se agita apele, se pronunta expertii, se prezinta cei ce vor sa-l cumpere.
Iar saptamana asta, de dupa primul Pasti petrecut in lockdown, a aparut un Tonitza. Nu la vreo casa de licitatii, nu in vreun muzeu de arta, ci pe un grup de facebook dedicat antichitatilor. Iar posesorul nu era un colectionar de arta renumit sau vreun bogatas, ci un tip absolut obisnuit, care lucreaza la metrou.
Omul a pus pe grup cateva imagini cu pictura lui Tonitza, cerand membrilor o evaluare. Dupa ce au curs cateva comentarii care au inclus cuvinte ca „patrimoniu” si „provenienta”, omul a parasit grupul. Nu a sters si postarea, care a ramas acolo. Si care naste intrebari.
De exemplu pe eticheta tabloului scrie „din colectia doctorului Teodorescu, expus la Iasi”. E un indiciu important. Doctorul Teodorescu este o personalitate faimoasa in Moldova. Este fondatorul Galeriei de Arta „N. N. Tonitza” din Barlad, careia i-a si donat o droaie de obiecte de arta, inclusiv picturi valoroase, de patrimoniu. Galerie care acum se afla intr-o stare de semiabandon, dupa moartea doctorului si a discipolei sale, farmacista Ana Sarbu, cea care conducea Fundatia Culturala Teodorescu”.
Sunt multe lucruri neclare la Barlad. Inclusiv un episod faimos, de dinaintea mortii doctorului, cand acesta, in incercarea de a-si rezolva problemele grave de sanatate, a vandut doua tablouri pe care promisese, fara sa o faca insa, ca le va dona Muzeului de Arta din Barlad. Intr-o reactie fara precedent, Muzeul a declarat atunci tablourile ca fiind furate, desi nu era proprietarul lor. Decizia l-a jignit profund pe doctorul Teodorescu, care a fost la un pas sa renunte la donatia ce azi face din Barlad un pol autentic al picturii romanesti.
Revenind la prezent: cum a ajuns un tablou de patrimoniu din colectia unui mare filantrop, in prezent decedat, in posesia unui angajat la metroul bucurestean? Mister. Ramane de vazut unde si cand va reaparea tabloul.
Acum stiu si copiii ca, intr-o singura zi, soarele ofera suficienta energie pentru consumul intregii populatii a globului in 27 de ani. Nu stim, insa, ca abilitatea de a valorifica puterea soarelui este cunoscuta de acum 250 de ani. Primul colector solar, construit pentru a incalzi apa, a fost inventat la 1767 de elvetianul Horace de Saussure. La 1840, fizicianul francez Edmund Becquerel a descoperit cum sa produca energie electrica din energia solara. In 1880, un englez a inventat prima celula fotovoltaica. La 1890, s-a si brevetat primul incalzitor solar de apa: in SUA, pe numele lui Clarence Kemp (pana la 1900, o treime din casele din Pasadena aveau acest sistem). In 1908, un colector solar asemanator cu cele de azi a fost inventat de americanul William Bailey pentru compania Carnegie Steel. Era ceva asemanator cu cel descris intr-un ziar din 1922, pe care ti-l poti cumpara de AICI.
„flowing hair dollar”, primul dolar emis de guvernul american în 1794. Facuta din argint, moneda s-a vandut la licitatie in 2013 pentru suma de 10 milioane de dolari. „Double Eagle 1933”, adica moneda de 20 de dolari emisa in 1933, se afla pe locul 2 ca valoare, ultima oara fiind vanduta cu 7,6 milioane de dolari. Pe locul 3 este tot o moneda americana, „Saint Gaudens Double Eagle”, emisa in 1907, prima pe care au aparut cuvintele „In God We Trust”. Cea mai scumpa moneda non-americana este dinarul Umayyad, emisă în anul 723 si care s-a vândut la o licitație în 2011 cu circa 6 milioane de dolari.
… Codex Leicester, scrisa de Leonardo da Vinci. Acum se afla in posesia lui Bill Gates, care a platit pe ea 23,5 milioane de euro. Codex Leicester este de fapt o colecție de 18 documente duble, adică 36 de file scrise față-verso, realizată de către Leonardo da Vinci între anii 1506 și 1510”. Evanghelia după Sf. Cuthbert este a doua cea mai scumpa carte din lume. Reprezentand o copie în latină a Evangheliei după Ioan, cartea, de mărimea unei palme, a fost scrisa în secolul al VII-lea şi este cea mai veche carte din Europa păstrată intactă. Pretul? – 10,4 milioane de euro. Cumparator: Biblioteca Naţională a Marii Britanii. Cartea Evangheliile lui Henric Leul, Ordinul Benedictin este pe locul 3, cu o valoare de 9,8 milioane de euro, si e detinuta de guvernul german. Cartea are 266 de pagini – incluzând 50 de ilustrații de câte o pagină – și, până în anul 1994, când Bill Gates a cumpărat Codexul lui Leonardo, a fost considerată cea mai scumpă carte din lume.
